Tratamente parodontologice

Boala parodontală, cunoscută sub denumirea populară de „paradontoză”, reprezintă inflamația cronică a țesuturilor care susțin dinții în os. Este o afecțiune periculoasă, întrucât dacă semnele ei sunt ignorate, se poate ajunge la pierderea dinților. Principiala ei cauză o reprezintă activitatea agresivă a bacteriilor conținute în placă și tartrul ce acoperă suprafețele dentare. Sunt incriminați și factorul genetic, stresul, iar fumatul este cel mai de temut factor favorizant și agravant.

De cele mai multe ori pacienții ajung la medicul specialist parodontolog din cauza nemulțumirii estetice cauzată de aceste retracții gingivale: dinții par mai alungiți, cu spații între ei (din cauza retragerii papilelor interdentare), este vizibilă diferența de culoare dintre smalț și cement, acesta din urmă fiind gălbui. De asemenea, pot apărea cavități sau carii pe partea radiculară. Sau pacientul poate acuza dureri la contactul zonei respective cu băuturi sau alimente reci, dulci, acre sau condimentate.

Tratamentul retracțiilor gingivale variază în funcție de cauza acestora. O igiena bucală impecabilă este primul pas spre vindecare: aceasta este realizată mai întâi de medic (prin detartraj, periaj profesional) și pastrată de pacient. El trebuie să își însușească tehnica corectă a periajului, a folosirii aței dentare sau a altor mijloace auxiliare de igienizare, astfel incât sa nu iși auto-inducă leziuni sau să și le agraveze pe cele prezente.

Se indepărtează factorul care a determinat retracția gingivală – piercing-uri, se corectează obiceiurile vicioase. De asemenea, se adaptează sau se înlocuiesc tratamentele stomatologice incorecte; se ajustează forțele ocluzale transmise aberant, protejând dinții și oasele maxilare.

In cazul hipersensibilității dentinare, există agenți desensibilizanți care împiedică transmiterea stimulilor către nerv și astfel indepărtează durerea. Pentru rădăcinile expuse sau afectate de carii sau lipsa de substanță dentară, există proceduri chirurgicale minim invazive, în care suprafața afectată se acoperă cu grefe de țesut gingival, refăcând estetica impecabil și îndepărtând alte senzații neplăcute.

Bruxismul este caracterizat de scrâșnitul sau încleștatul dinților și apare la majoritatea persoanelor cel puțin o dată în viață. Poate fi diurn sau nocturn, însă cel neconștientizat, care apare noaptea, este obiceiul care aduce modificări la nivelul cavității bucale și poate afecta calitatea vieții.

Majoritatea oamenilor nu sunt conștienți că au acest obicei. Doar un procent de 5% se trezesc dimineața cu dureri dentare sau la nivelul articulației maxilare. De obicei partenerul de somn este cel care la aduce la cunoștiință scrâșnitul din dinți din cursul noptii. Cea mai frecventă manifestare a bruxismului este abraziunea dentară – uzura straturilor de țesut dentar – care poate afecta doar stratul superficial, smaltul, sau, în formele avansate, și stratul dentar profund, dentina, aparând sensibilitatea dinților la variațiile de temperatura ale băuturilor / alimentelor consumate. De asemenea, în funcție de contactele dentare realizate în timpul mișcărilor maxilare, precum și calitatea țesuturilor dentare, pot apărea fracturi ale dinților. Alte semne că o persoană este bruxomană pot fi și oboseala musculară resimțită dimineața, după contracțiile puternice ale mușchilor masticatori din timpul nopții, sau leziuni dentare cu lipsă de substanță (smalt), ce apar la coletul (baza) dinților.

Nici până in ziua de astazi nu s-a identificat cauza exactă a acestei parafuncții, dar există o serie de factori ce duc la apariția ei. O viață agitată, stresată sau dezordonată precum și o personalitate agresivă și competitivă se pot manifestă prin bruxismul nocturn. La fel și subsțantele excitante: droguri sau cantități ridicate de alcool, tutun, cafea, energizante. Poate apărea și ca un efect advers la anumite medicamente, cum ar fi antidepresivele. O ocluzie (mușcătură) defectuoasa se numara și ea printre cauzele apariției bruxismului.

Un consult stomatologic poate duce la identificarea acestui obicei. Medicul dentist observă abraziunea smalțului și posibilele leziuni la nivelul coletului, iar printr-o suită de intrebări legate de subiect ajută la conștientizarea parafuncției. Metoda clară de diagnostic este însă reprezentată de electromiogramă, care înregistrează activitatea mușchilor masticatori (maseter și temporal) ce se contractă intens în timpul somnului bruxomanilor. Există mai multe tipuri de aparate care percep semnalele electrice prin intermediul unor electrozi aplicați la nivelul muschilor faciali, aparate purtate pe timpul nopții.

Există mai multe atitudini terapeutice ce pot fi aplicate ca și tratament. Cele mai frecvent și ușor de utilizat sunt gutierele de bruxism, reprezentate printr-o folie de plastic de 1mm grosime, perfect adaptate pe arcadele dentare (se confecționează după amprentarea în prealabil a arcadelor maxilare). Acestea impedică uzura smaltului și reduc contracția musculară prin împiedicarea contactelor dintre arcadele dentare, acestea facând o mișcare de glisare. De asemenea, prin semnele imprimate cu timpul pe gutiera, se poate identifica tiparul mișcării de bruxism și se poate interveni asupra lui.

Sunt folosite și gutierele de repoziționare a dinților, pentru alinierea optimă a dintilor aflați în malpoziție (mușcătură defectuoasă), care rezolvă atât defectul de ocluzie cât și problema bruxismului. Pentru confecționarea acestora este însă nevoia de consultul unui medic specialist ortodont.

Nu în ultimul rând, ca și metodă de tratament amintim injectarea unor cantități scăzute de toxină botulinică într-o diluție caracteristică acestei afecțiuni. Sub numele cunoscut de Botox, această substanță provoacă relaxarea mușchilor în care este injectată, ameliorând considerabil contracția intensă a acestora (și deci a manifestării bruxismului), dar permițând în același timp optima funcționare a mușchiului. Tratamentul constă in 5-6 injecții în mușchiul maseter, aproximativ de doua ori pe an.

Dinții afectati deja, cu lipsă de substanță sau abraziune, pot fi refăcuți fie prin obturații (plombe) din material compozit, adaptate ca și culoare, fie prin coroane de acoperire din diferite materiale. Există și lacuri / geluri desensibilizante pentru dinții care prezintă lipsă de substanță și dentină expusă.

În cazul în care detectați una dintre problemele de mai sus, este de preferat să vă prezentați la un consult stomatologic pentru a identifica și trata din timp această afecțiune denumită bruxism.

Gingii care sângerează sau care s-au retras?

Miros neplăcut la nivelul cavității bucale? Este timpul pentru o consultație la un medic specialist în parodontologie!

Sună la 0728 326 438 pentru a stabili o consultație!