Prioritatea noastră, a celor de la clinica stomatologică VelvetDental București Sector 1 este aceea de a ne manifesta grija față de dentiția copiilor tăi, concentrandu-ne pe prevenție, pe tratamente de calitate și pe o motivare pozitivă.
Vrem să creăm o atmosferă plăcuta, confortabilă în care copiii să agreeze obiceiurile legate de igiena dentară încă de la început.

Imediat după extracție trebuie să ai grijă că micuțul să nu își rănească limba, buzele sau obrazul înainte că anestezia să dispară.

Dentiția copilului se formează încă dinaintea nașterii. Cel mai devreme la 4 luni, primii dinți de lapte care erup prin gingiile din partea inferioară a gurii, sunt incisivii centrali urmați îndeaproape de incisivii din partea superioară a cavității bucale. Deși cei 20 de dinți de lapte apar până la vârstă de 3 ani, ordinea în care ei apar variază.

Dinții permanenți apar în jurul vârstei de 6 ani, începând cu molarii și incisivii din partea inferioară a cavitații bucale. Acest proces continuă până în jurul vârstei de 21 de ani.

Adulții au 28 de dinți permanenți sau pot ajunge până la 32 incluzând măseaua de minte.

Poți începe periajul dinților copilului imediat ce primul dinte a erupt. Poți folosi pasta de dinți cu fluoride, cantitativ cât un bob de mazăre, după ce copilul este suficient de mare să nu înghită.

La 4 sau 5 ani, copilul trebuie să se spele singur pe dinți de două ori pe zi dar sub supraveghere până la 7 ani, astfel încât să te asiguri că face acest lucru conștiincios.

O formă serioasă de carii la copii se regăsește în rândul sugarilor. Și asta datorită expunerii prelungite a danturii copilașului la lichide cu un conținut ridicat de zahăr. Printre acestea fiind laptele (inclusiv laptele matern), laptele praf, sucul de fructe și alte băuturi îndulcite.

Lichidele dulci care intră în contact cu dinții copilașului tău favorizează producerea unor acizi și bacterii care afectează smalțul dinților.

Dacă obișnuiești să îi dai copilașului o sticlă cu lichid pentru a adormi, aceasta trebuie să conțină numai apă. Dacă acesta nu adoarme fără să simță gustul băuturii favorite, încearcă că în timp să o diluezi din ce în ce mai tare pe parcursul a două, trei săptămâni.

După fiecare masă, șterge dinții și gingiile bebelușului cu o compresă sterilă sau bețișor pentru a îndepărtă placa.

Radiografiile (Razele X) reprezintă o etapă vitală și necesară procesului de diagnosticare și, datorită lor, anumite probleme vor fi tratate. În cazul copiilor, Razele X pot fi folosite pentru supravegherea dinților care erup, permițând medicului dentist pedodont diagnosticarea problemelor și întocmirea planului de tratament stomatologic. Dacă problemele dentare sunt identificate și tratate încă din stadiu incipient, tratamentele ulterioare sunt mult mai confortabile pentru copilul dumneavoastră și, în același timp, mai ieftine.

Academia Americană a Dentiștilor Pediatri recomandă examinarea cu Raze X la fiecare 6 luni pentru copiii cu risc mare de apariție a cariilor. În medie, majoritatea dentiștilor pediatri recomandă o radiografie o dată pe an.

Stomatologii pediatri sunt foarte preocupați de minimalizarea expunerii pacienților la radiații. În condițiile de siguranță actuale, cantitatea de Raze X primite în urma unei examinări este foarte mică, iar riscul este neglijabil. Pe scurt, radiografia dentară reprezintă un risc mult mai mic decât o problemă dentară neidentificată și netratată.

Unitatea de măsură pentru dozele de radiații care ajung în organism este « milisievert » (mSv). Experţii Colegiului American de Radiologie și ai Societății de Radiologie din America de Nord apreciază că doza maximă admisă de radiații acumulate pe durata unui an nu trebuie să depasească 20 mSv.

Dintre toate investigațiile cu Raze X, radiografia dentară este cel mai puțin iradiantă, doza de radiații emise fiind de numai 0,02 mSv.

* Doza maximă admisă: 20 mSv/an.
Surse: American College of Radiology, Radiological Society of North America, American Association of Physical Medicine.

Avantajele utilizării unui aparat de radiologie digitală sunt certificate de cercetările în domeniu care atestă o reducere a radiației de până la 80% în momentul expunerii senzorului, comparativ cu filmele clasice, acest fapt datorându-se proprietăților senzorului, care îl fac mult mai sensibil la fotonii Radiațiilor X.

Posibilitatea prelucrării imaginii pe calculator este unul dintre cele mai mari avantaje pe care imagistică digitală le are asupra filmului convențional. Producătorii includ în software-ul programelor o gamă diversificată de metode de procesare, printre care: modificarea contrastului, inversarea tonurilor de gri, magnificarea, colorarea artificială, realizarea de măsurători etc. Majoritatea senzorilor digitali existenți în prezent pe piață au o rezoluție a imaginii net superioară filmului convențional. Aceasta înseamnă că pe radiografiile digitale, medicul poate identifica informații care nu ar fi fost vizibile pe un film convențional.

Organizația Mondiala a Sănătății recomandă patru metode de prevenție primară a cariei dentare: sigilarea dinților, fluorizarea generală și locală, igiena oro-dentară și igiena alimentației.

Sigilirea dentară sau sigilarea șanțurilor și fosetelor ocluzale reprezintă metoda de prevenire și profilaxie a cariei dentare la copii, incidență cu precădere pe fața ocluzală (cea cu care mestecăm) a dinților și având un grad de apariție mai ridicat la molari și premolari.
Sigilarea se face atât la dinții temporari (de lapte) cât, mai ales, la cei permanenți, de obicei imediat după ce au erupt. Metoda se aplică în special pe dinții definitivi (molarii de 6 ani și 12 ani, dar și pe premolari) în intervalul de vârstă 6 – 15 ani.

Protejând dinții de lapte (deciduali) de carii, garantăm sănătatea dinților definitivi și eliminăm riscul unor tratamente invazive care vor afecta morfologia dentară pe întreagă durată a vieții.

Imediat după erupție, molarii prezintă o morfologie cu șanțuri și fosete adânci, locuri unde se acumulează resturi alimentare și micro-organisme care inițiază caria dentară. Aceste șanțuri, mai degrabă fisuri, au un diametru mai mic decât firul periei de dinți și sunt profunde, șansele atacului carios fiind mari în ciuda igienei convenționale: spălatul sau curățarea dinților, ambele metode fiind ineficiente în îndepărtarea resturilor acumulate. Astfel acoperirea sau sigilarea acestor zone cu un material protector numit sigilant are un efect benefic și este considerată metoda cea mai sigură de profilaxie primară în special la copii.
Materialele folosite – sigilanții – sunt rășini compozite transparente sau opace, preferându-se sigilanții fotoactivi (cei care se întăresc cu ajutorul lămpii cu ultraviolete).